marți, 13 mai 2014

jocul didactic la varsta scolara mica

Jocul didactic la varsta scolara mica

     In invatamantul primar modalitatea caracteristica de desfasurare a lectiilor este invatarea,jocul didactic reprezentand  o metoda de invatare actia  in care predomina actiunea didactica simulata.

    Metodele active constituie o legatura intre invatarea individuala si cea colectiva care genereaza o forma puternica de implicare si intelegere,deoarece invatarea apare din experienta participantilor.
    In invatamantul primar jocul poate fi prezent in orice moment al lectiei si in orice fel de lectie.Fie ca este utilizat la captarea atentiei,in desfasurarea lectiei sau la aprofundarea cunostintelor invatate,acesta are o puternica semnificatie pentru elevi,captivandu-i si solicitandu-I in rezolvarea cerintelor.De asemenea jocul didactic poate fi utilizat si in lectiile de predare si in cele de consolidare,dar si in lectiile de evaluare.
    Exercitiile utilizate in cadrul unui joc didactic trebuie sa fie atractive si vesele si niciodata umilitoare.

     Comparand  jocul didactic cu activitatea de invatare,vom observa ca el contine elemente din ambele categorii de activitati:
·         Jocul didactic lasa loc pentru initiativa si creativitatea totala din partea copiilor,contine elemente de joc  care produc atmosfera placuta a activitatii,in incheierea jocului se face o evaluare stimulativa,fara a se aprecia cu note sau calificative
·         Activitatea de invatare solicita un efort intellectual,organizarea activitatii de invatare impune o disciplina riguroasa,iar aprecierea rezultatelor obtinute apeleaza la responsabilitatea elevilor.
yle:squc `L P K distance-left:9pt;mso-wrap-distance-top:0;mso-wrap-distance-right:9pt; mso-wrap-distance-bottom:0;mso-position-horizontal:absolute; mso-position-horizontal-relative:text;mso-position-vertical:absolute; mso-position-vertical-relative:text'>      Deoarece aceasta este varsta la care copiii percep realitatea in diferite moduri,cele mai ciudate lucruri pentru ei parand normale sau invers,cele mai normale lucruri,cotidiene,pentru ei poate par de necrezut,prin intermediul jocului fiecare dintre prescolari pot transpune realitatea asa cum ei o vad,fie prin desene,prin modelarea plastilinei,prin jocurile in care imita anumite meserii sau prin orice alt joc.

jocul didactic la varsta prescolara

Jocul didactic la varsta prescolara

   Jocul didactic este jocul prin care se realizeaza obiective si sarcini de invatare,folosindu-se un continut accesibil,modalitati atractive si recreative de organizare si desfasurare,precum si materiale didactice interesante.

    In invatamantul prescolar,jocul didactic are o mare importanta,cu ajutorul acestuia facilitandu-se pregatirea copiilor prescolari pentru introducerea lor in activitatea de invatare,dezvoltand capacitatea de comparare,convorbirea,spiritual de observatie,concentrarea atentiei si formarea deprinderilor de munca intelectuala.

     In ceea ce priveste sarcinile de invatare,jocul didactic are multiple influente:
·         Orienteaza activitatea de invatare intr-una placuta si atractiva,antrenand copiii intr-o activitate sustinuta cu caracter de seriozitate,cultivand curajul si increderea in sine
·         Transpunerea copiilor in lumea jocului
·         Dezvoltarea gandirii,imaginatiei si creativitatii
·         Dezvoltarea interesului si a motivatie pentru activitatea de invatare sub forma de joc
 
     La varsta prescolara,jocul didactic reprezinta principala modalitate de desfasurare a activitatilor,totul invartindu-se in jurul acestuia.

     Deoarece aceasta este varsta la care copiii percep realitatea in diferite moduri,cele mai ciudate lucruri pentru ei parand normale sau invers,cele mai normale lucruri,cotidiene,pentru ei poate par de necrezut,prin intermediul jocului fiecare dintre prescolari pot transpune realitatea asa cum ei o vad,fie prin desene,prin modelarea plastilinei,prin jocurile in care imita anumite meserii sau prin orice alt joc.

joc didactic-ruleta buclucasa

‘’Ruleta buclucasa’’


 Scopul jocului :  activizarea , imbogatirea si nuantarea vocabularului ;
Sarcina didactica : sa gaseasca  antonime pentru cuvintele scrise pe ruleta si sa alcatuiasca cu ele propozitii.
 Regulile jocului :
-se permite colaborarea in grupa ;
-nu este voie sa se repete o propozitie deja formata ;
-sa se pastreze linistea in timpul jocului ;
Material didactic : ruleta- un disc de carton cu diametru de 50 cm impartit in 8 parti egale, in care se vor scrie cuvinte care au sinonime. In centrul discului se va fixa o sageata in pozitie orizontala. Pentru o mai mare stabilitate se recomanda ca discul sa fie fixat pe o sipca de lemn  pusa pe un suport rezistent.
Desfasurarea jocului :Elevii clase  se impart in trei grupe corespunzatoare  celor trei randuri de banci ( elevii fiind in mod egal).Un elev din prma grupa invarte ruleta, care se gaseste pe catedra si citeste cuvantul in dreptul caruia s-a oprit sageata.De exemplu, acul- sageata s-a oprit la cuvantul,, zapada ‘’.acest cuvant va fi rostit cu voce tare si de un alt elev tot din grupa numarul 1.Un elev din grupa a 2a va spune sinonimul,,nea ‘’sau ,,omat’’ .Un elev din grupa a 3 a va formula o propozitie  folosind sinonimul respectiv.aprecierea se face cu participarea membrilor grupei adverse.
 Variante ale jocului :Jocul se poate desfasura si individual. De asemenea se pot recunoaste antonime cat si omonime.



joc didactic -roza vanturilor

‘’Roza vanturilor’’


Scopul jocului :sa localizeze corect elemente ale spatiului geografic ;
 Sarcina didactica :sa se orienteze corect pentru a fixa pozitia punctelor cardinale ;
Regulile jocului :
-continutul biletului se citeste doar la semnalul conducatorului de joc ;
-elevii nu au voie sa discute intre ei ;
-sa lucreze in liniste
Material didactic :roza vanturilor desenata pe dusumea sau pe un carton mare
Desfasurarea  jocului :Un elev deseneaza cu creta pe parchet, in fata clasei, roza vanturilor prin linii cu lungimea de 1,5 metri, iar la capetele exterioare traseaza cercuri cu diametrul de 30 centimetri.In cercul de pe linia care indica nordul scrie literaN, iar in celelalte nu scrie nimic.La joc participa 8 elevi.Invatatorul are pregatite bilete, pe fiecare dintre ele fiind scris un punct cardinal sau intercardinal.Fiecare elev trage la sorti un bilet, dar nu citeste ce scrie decat in momentul in care invatatorul da semnalul.La semnal, fiecare elev trebuie sa se ajeze in viteza , in cercul care reprezinta punctul cardinal sau intercardinal indicat de bilet. La fiecare asezare corecat se acorda 1 punct.castiga elevul care are cele mai multe puncte.Se apreciaza viteza de reactie la semnal, ocuparea corecta a locului indicat in bilet si se stabileste clasamentul in functie de punctaj.


joc didactic-jocul asemanarilor





“Jocul asemanarilor”


Scopul jocului:dezvoltarea capacitatilor de a identifica culorile
Sarcina didactica:sa identifice culoarea obiectelor
Regulile jocului:Cand Martinel ridica un stegulet de o anumita culoare,copiii vor aseza medalioanele de aceeasi culoare in cosurile corespunzatoare.
Elemente de joc:participarea unui personaj(Martinel),semnal sonor,semnal vizual
Materiale didactice:medalioane de diferite culori,personajul(Martinel),cosurile diferit colorate.

Desfasurarea jocului:Ursuletul Martinel are foarte multe medalioane,de diferite culori,pentru a le ordona are nevoie de ajutorul copiilor.In clasa sunt cosuri de diferite culori(ca si cele ale medalioanelor).Copiii vor allege medalioanele de culoarea steagului ridicat de martinel si le vor pune in cosul de aceeasi culoare.Verbalizeaza apoi actiunea efectuata,specificand culoarea medalioanelor.

Cele 7 contraste de culoare

Cele şapte contraste de culoare

     Contrastele de culoare reprezintă diferenţa sensibilă observată în momentul în care sunt comparate doua culori.Când aceste diferenţe ating un punct maxim,ne referim la contraste de opoziţie (cald-rece,alb-negru).
    Cele şapte contraste de culoare sunt:
·         Contrastul închis-deschis
·         Contrastul clar-obscur
·         Contrastul cald-rece
·         Contrastul complementar
·         Contrastul de cantitate
·         Contrastul de calitate
·         Contrastul simultan

    Contrastul închis-deschis
    Contrastul închis-deschis este cel mai uşor de sesizat,de obice,el putând fi observat în acelaşi timp cu alt tip de contraste.
    Contrastul închis-deschis este un contrast valoric,el fiind prezent chiar şi în lipsa culorii,la contrastul dintre aleb,gri şi negru.
    O altă situaţie în care acest contrast este prezent este în cazul existenţei unei singure culori plus alb,gri sau negru.
    Cea mai deschisă culoare este galben,iar cea mai închisă violet.
    De obicei se stabileşte acest contrast de închis-deschis între oricare două culori,culorile cele mai apropiate fiind roşu şi verde,diferenţa dintre acestea neputând fi sesizată într-o fotografie sau la un televizor alb-negru.





    Contrastul clar-obscur
    Clar şi obscur,lumină şi întuneric,au valoare de contraste absolute.În pictură,alb şi negru reprezintă punctul extrem de contrast clar-obscur.
    Albul şi negru sunt opuse în ceea ce priveşte efectele produse.Între aceste două extreme se desfăşoară gama griurilor şi a tonurilor colorate.
    Griul poate rezulta din amestecul alb-negru,din galben+roşu+albastru+alb sau din amestecul oricărei perechi de complementare+alb.Într-o serie continuă de douăsprezece gradaţii tonale de alb şi negru este important ca gradaţiile să se afle la distanţă egală,griul mediu fiind în centrul seriei.
    Galbenul fiind cea mai deschisă culoare,iar violetul cea mai închisă,contrastul de clar-obscur dintre aceste culori are cea mai puternică intensitate.

    Contrastul cald-rece

    Contrastul cald-rece este cel mai strălucitor contrast.
    Cea mai caldă culoare de pe cercul cromatic este roşu-oranj,iar cea mai rece este bleu-turcoaz,din juxtapunerea acestora rezultând contrastul cel mai puternic de cald-rece.
    Culorile reci sunt: violet,bleu-violet,bleu-turcoaz,bleu-verde,verde.

    Culorile calde sunt:galben,oranj,roşu-oranj,roşu,roşu-purpuriu.
    Efectul de cald sau rece variază atunci când culorile contrastează cu tonuri mai calde sau mai reci,astfel un ton rece va părea mai rece pe un ton cald decât pe un ton rece.
   Culorile calde atrag mai mult atenţia,par să avanseze,în timp ce culorile reci par a se retrage.




  Contrastul complementar
    În cercul cromatic,culorile care se află într-o opoziţie totală sunt galben-violet,oranj-albastru,roşu-verde,se numesc culori complementare ,între ele existând un contrast de complementare.
                                    
   Ochiul,care pretinde integrarea fiecărei culori cu complementara sa,din motive necunoscute încă,în lipsa acesteia şi-o reprezintă ca şi cum ar fi prezentă.
    Folosite în raporturi cantitative egale,culorile complementare dau efecte solide de static,datorită echilibrului dintre ele(cald-rece,luminos-întunecos).

Contrastul de cantitate
   Acest contrast se referă la combinaţiile de culori pe suprafeţe diferite.Practic,în proporţii potrivite,oricare două sau trei culori pot funcţiona armonios.
   Raporturile de cantitate pentru culorile complementare sunt:
·         galben:violet= 1/4 : 3/4
·         oranj:albastru=1/3 : 2/3
·         roşu:violet=1/2 : ½
Sau
·         galben:oranj=3:4
·         galben:roşu=3:6
·         galben:violet=3:9
·         galben:albastru=3:8
·         galben:roşu:albastru=3:6:8
·         oranj:violet:verde=4:9:6
Contrastul de calitate
    Contrastul de calitate reprezintă contrastul dintre culorile intense,luminoase şi cele palide,întunecate.
  Calitatea cromatică înseamnă gradul de puritate sau de saturaţie al culorilor.
   O culoare poate fi ruptă cu ajutorul albului:
·         galbenul devine rece
·         violetul dă impresia de veselie
·         albastru nu seschimbă
   O culoare pură se poate rupe cu ajutorul negrului:
·         din galben rezultă un verde bolnăvicios
·         albastrul îşi pierde luminozitatea
   O culoare pură poate fi rupta cu ajutorul griului
·         culorile amestecate cu gri devin mai mult sau mai puţin neutre
    Orice culoare pură poate fi ruptă cu ajutorul complementarei sale.

    Contrastul simultan
Contrastul simultan se referă la fenomenul prin care ochiul nostru pretinde pentru o anumită culoare,în mod simultan,culoarea complementară,iar dacă nu îi este dată,o produce el însuşi.
    Deoarece culoarea creată nu există în mod real,ea duce la o senzaţie neplăcută de iritare a cărei forţă se schimbă în mod constant.
    Pe măsură ce ochiul oboseşte,culoarea de bază îşi pierde din intensitate,iar culoarea creată simultan devine mai puternică.
    Acest efect poate apărea şi între un gri şi o culoare principală,între două culori pure sau între griuri.

    Pentru minimizarea efectului de contrast simultan se poate adăuga o cantitate mică dintr-o culoare în culoarea adiacentă,astfel anulându-se efectul.

miercuri, 7 mai 2014

proiect de lectie stiinte ale naturii clasa a III a

Proiect de lectie
Data:
Scoala:
Clasa: a III-a
Propunator:Tatarici Cristina-Gabriela
Disciplina:Stiinte ale Naturii
Subiectul lectiei: Circuitul apei in natura
Tipul lectiei:consolidare a cunostintelor

Scopuri:
S1-Consolidarea cunostintelor rerferitoare la circuitul apei in natura
S2-Consolidarea cunostintelor despre efectele secetei si ale inundatiei
S3-Formarea unui limbaj adecvat

Obiective operationale:
Pe parcursul si la sfarsitul lectiei,elevii vor fi capabili:
O1-sa defineasca corect notiunea de circuit al apei in natura,pe baza notiunilor cunoscute.
Obiectivul se considera realizat daca fiecare elev defineste corect notiunea de circuit al apei in natura
O2-sa numeasca fenomenele prin care trece apa dintr-o stare de agregare in alta,pe baza cunostintelor dobandite anterior si a explicatiilor profesorului
Obiectivul se considera realizat daca fiecare elev numeste fenomenele prin care apa isi schimba starea de agregare
O3-sa identifice drumul parcurs de apa in natura,folosind plansa “Circuitul apei in natura”
Obiectivul se considera realizat daca fiecare elev identifica drumul parcurs de apa in natura(urmareste drumul pe plansa)
O4-sa argumenteze care sunt efectele negative ale secetei si inundatiilor pentru om,plante si animale,pe baza notiunilor cunoscute si a explicatiilor profesorului.
Obiectivul se considera realizat daca fiecare elev numeste cel putin un efect negativ al secetei,respective al inundatiei.

Strategii didactice:
a)Metode si procedee:expliatia,exercitiul,conversatia,lucrul cu plansa,experimentul
b)Forme de organizare:individual,frontal,in grupe
c)Mijloace de invatamant:caiete,manual,plansa
Durata: 45-50 min
Bibliografie:
-Stiinte si cunoasterea mediului.Didactica stiintelor si cunoasterii mediului in invatamantul primar si prescolar,Carmen Tica 2007
- Pedagogie,Cucos C.,Ed.Polirom,Iasi 2002











Timpul

Etapele
activitatii

Ob
op

Continuturile
invatarii
Strategii didactice

Evaluare
Metode si procedee
Forme
de organizare
Mijloace de inv.
2 min
Moment organizatoric

Se asigura onditiile optime pentru desfasurarea orei de Stiinte:
-aerisirea salii de clasa;
-pregatirea materialului didactic;
-asigurarea climatului necesar de liniste pentru inceperea lectiei.




2 min
Verificarea cunostintelor anterioare

Se verifica tema scrisa,prin sondaj,calitativ si cantitativ.
Se vor reactualiza cunostintele dobandite anterior.
Conversatia
Frontal


3 min
Captarea atentiei

O voi realize cu ajutorul unui rebus al carui cuvant cheie va fi “Circuit”
Conversatia
Explicatia
Frontal
Rebus
Orala (prin rebus)
1 min
Anuntarea temei si a obiectivelor



O1
Se va realiza in mod direct:
“-Astazi vom vorbi despre circuitul apei in natura!”
Conversatia
Frontal


35 min
Desfasurarea lectiei






O2


















O2














O2


















O2














O3





O4











Elevii vor fi impartiti in 4 grupe pentru ca fiecare sa faca cate un experiment pentru a observa starile de agregare ale apei:
Grupa 1
Evaporarea
Se va pune un vas din metal deasupra unei spirtiere; se lasa sa fiarba. Elevii vor fi intrebati ce observa, in ce s-a transformat apa prin fierbere.
Grupa 2
Condensarea
Se acopera vasul cu un capac. Dupa un timp se va lua capacul de pe oala; elevii vor fi întrebati ce se afla pe capac, in ce s-au transformat vaporii de apa.
Grupa 3
Topirea
Se vor lua cateva cuburi de gheata aduse de la congelator; elevii vor freca aceste cuburi in palme, le vor pune intr-un vas de sticla şi altele – intr-un vas de metal, deasupra spirtierei; vor observa ce se intampla si vor trage concluziile.
Grupa 4
Solidificarea
Cu o zi inainte,elevii au pus apa in recipient special si au introdus-o la congelator,urmand ca la ora de stiinte sa observe ce s-a intamplat cu aceasta.
Dupa aceste experimente vom discuta pe baza plansei despre circuitul apei in natura,il vom define si la sfarsit vom discuta despre efectele negative alesecetei si inundatiilor.




Conversatia
Explicatia









Experiment













Experiment
















Experiment
























Experiement















Conversatia
Explicatia Experiment















Echipe














Echipe













Echipe




















Echipe

















Frontal
Individual












Apa,vas metal,
Spirtiera











Apa, vas metal, spirtiera, capac








Cuburi gheata,
Vas sticla,vas metal, spirtiera
















Cuburi de gheata












plansa











Se face pe baza experimentului




























































Orala
3 min
Evaluarea performan-
tei

Impreuna cu elevii voi discuta pe baza experimentelor si rezolvarii corecte a cerintelor
Conversatia
Frontal

Aprecieri verbale
3 min
Incheierea activitatii

Elevii vor primi tema pentru acasa si se pot pune note(daca este necesar).
Se fac arecieri generale si individuale asupra modului de lucru.
Conversatia
Frontal

Aprecieri verbale